Ministrul Mediului critică eșecul guvernului în materie de infrastructură anti-inundații și de gestionare a apei

Ministrul: „Pornim din urmă” – doar 50 de milioane de lei alocați pentru infrastructura critică împotriva inundațiilor în 2025

 20% reducere Hostinger.com - Serviciul tau de hosting pentru toate website-urile tale  

Ministrul Mediului a dezvăluit că România a alocat în 2025 doar 50 de milioane de lei pentru infrastructura critică de protecție împotriva inundațiilor, descriind această sumă ca fiind „praf de ze” în comparație cu amploarea provocărilor cu care se confruntă țara. În acest an, bugetul a fost crescut de cinci ori, la 250 de milioane de lei, dar ministrul a subliniat că este nevoie de investiții constante decenii la rând pentru a face față crizei.

„Atunci când vorbim de rezolvarea problemelor cu strategii și soluții pe termen lung, trebuie să înțelegem că aceste probleme se rezolvă cu resurse reale alocate. Nu putem rezolva problemele cu praf de ze”, a declarat ministrul în cadrul interviului.

Ministrul a atras atenția și asupra unei mari oportunități ratate în cadrul negocierilor actuale pentru bugetul UE, exprimându-și frustrarea că reprezentanții României nu au inclus infrastructura critică pentru apă în cele 50 de priorități pentru următorul exercițiu financiar european. „Nicăieri, în plină criză legată de fenomene extreme meteo la nivel european, România este reprezentată de oameni care nu au pus nici măcar în top 50 de priorități aceste aspecte. Este absolut revoltător”, a declarat ea.

În ceea ce privește situația critică a Dunării, ministrul a confirmat că țara trece prin unul dintre cele mai severe episoade de secetă din istoria fluviului, prognozele rămânând pesimiste pentru zilele următoare. Situația a afectat centrala nucleară de la Cernavodă, deși ministrul a precizat că lucrările de întreținere efectuate înainte de oprirea centralei vor contribui la o repornire mai rapidă.

Ministrul a criticat Ministerul Transporturilor pentru abandonarea proiectului de la brațul Bala, care avea deja aviz de mediu și hotărâre de guvern pentru alocarea bugetului. Proiectul a fost retras de la finanțarea europeană după ce ministerul a primit două întrebări de la Comisia Europeană și nu a răspuns, folosindu-se de aceste întrebări ca pretext mediatic. „I-a fost lene, n-a mai răspuns la nimic”, a spus ea.

De asemenea, a anunțat că cei responsabili pentru pierderea a peste 300 de milioane de euro din PNRR pentru baraje, diguri și poldere sunt trași acum la răspundere. Ministerul a demis conducerea Administrației Naționale „Apele Române” și a introdus criterii de performanță pentru toți directorii. „Dacă nu realizează 100% din bugetele alocate, nu li se mai poate prelungi la infinit mandatul”, a avertizat ministrul.

Ministrul a dezvăluit, de asemenea, că România are județe întregi care sunt în proces de deșertificare, fără perdele forestiere plantate în zonele agricole – un lucru pe care l-a pus pe seama mentalității învechite că fiecare metru pătrat de teren agricol trebuie să rămână în agricultură, deși studiile arată că perdelele forestiere ar putea crește recoltele cu până la 30%.