Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe 17 iunie depunerea proiectului de lege privind mecanismul economic al apei, un jalon obligatoriu din PNRR care trebuie îndeplinit până la finalul lunii august. Proiectul prevede crearea unui fond național pentru investiții critice în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor — baraje, diguri și poldere —, în condițiile în care România înregistrează anual prejudicii echivalente cu 1-1,5% din PIB din cauza subfinanțării acestui sector.
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, necesarul de finanțare pentru următorii 15 ani variază între 26,8 miliarde de lei în scenariul minimal și 40 de miliarde de lei în scenariul ideal, care include atât lucrări noi de infrastructură, cât și mentenanță. Buzoianu a precizat că ministerul a reușit, prin negocieri cu Comisia Europeană, să elimine din proiect o taxă per capita pe apă propusă inițial în toate scenariile Băncii Mondiale și să reducă creșterea prețului la apa brută de la 50% — cât prevedeau scenariile inițiale pentru unii operatori — la o creștere graduală de 10% pe trei ani: zero modificări suplimentare în 2026 față de inflație, plus 2% în 2027 și câte 4% în 2028 și 2029.
Ministrul a respins totodată circulația unor informații false potrivit cărora proiectul ar scumpi apa pentru gospodării. Calculele prezentate arată că, dacă operatorii ar transfera integral costul suplimentar către populație — ceea ce Buzoianu a catalogat drept improbabil și inacceptabil —, creșterea maximă pe factură ar fi de un ban per metru cub, adică 10 bani pentru un consum lunar de 10 metri cubi.
