Vicepremierul și ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, a prezentat o analiză tehnică detaliată a incidentului cu drona navală ucraineană care a explodat în portul Constanța, identificând atât vulnerabilitățile tehnice care au făcut posibil evenimentul, cât și soluțiile concrete pentru a preveni repetarea acestuia.
Miruță a explicat că drona navală stă la doar 60 de centimetri deasupra apei — adesea sub creasta valurilor — și are foarte puțin metal pe suprafața sa, ceea ce o face greu detectabilă de radarele de coastă existente. Acestea funcționează prin reflectarea fasciculului radar, iar o suprafață absorbantă nu întoarce semnalul înapoi. Totuși, ministrul a subliniat că dificultatea de detecție pe largul Mării Negre este parțial acceptabilă din punct de vedere tehnic, însă ceea ce nu este scuzabil este că portul Constanța nu a detectat intrarea dronei pe segmentul cel mai îngust al intrării în port — 251 de metri. „Nu este admis ca pe bucata de 251 de metri să nu îți dai seama dacă un copil aruncă o bărcuță dintr-o foaie A5 care plutește și intră pe acolo”, a declarat Miruță.
Soluția tehnică propusă de ministru este simplă: programarea dronelor ucrainene cu o instrucțiune de autodetonare activată de coordonatele GPS ale apelor teritoriale românești, indiferent dacă operatorul din Ucraina mai are sau nu comunicație cu drona. Confirmarea oficială din partea Ucrainei nu a fost primită, dar Miruță a insistat că nu există nicio justificare militară pentru prezența unei drone cu explozibil în apele teritoriale românești. Referitor la sistemele antidronă comandate, ministrul a precizat că acestea vor ajunge în înzestrarea armatei române abia peste un an și jumătate.
